Zahidcegla

Cum de biruit petele de sare?

Cum de biruit petele de sare?

La construcţia cu folosirea cărămizii pentru făţuire este posibilă apariţia petelor de sare pe suprafaţa zidirii.
Aceste pete sunt rezultatul cristalizării sărurilor pe suprafaţa zidirii. Ele înrăutăţesc înfăţişarea exterioară a construcţiei şi este un semnal alarmant despre începutul coroziunii, începutul destrugerii materialului de construcţie. În pete poate fi prezent un număr mare de compoziţii chimice: sulfaţi, cloruri, carbonaţi alcalini metan, săruri de vanadiu.

Cei mai răspândiţi sunt pojgiţe şi cruste, formate de sulfiţi de natriu, caliu, magniu şi calciu. Sulfiţii fără apă provoacă numai apariţia pojgiţei, înrăutăţesc proprietăţile decorative ale cărămizii. În tot aceleaşi timp cristalele hidraţilor au forţă destrugătoare.

Cele mai periculoase dintre aceste săruri sunt cele care uşor se dezolv în apa şi acele, ce au proprietatea a se cristaliza, anume sulfaţi natriu şi magniu, care în diferite condiţii climatice pot absorbe apa, formând cristale hidrate, şi din nou a o da înapoi. La condiţii favorabile apa cu sulfaţi dizolvaţi, ce se conţin în pori, treptat se evaporează de pe suprafaţa zidirii, iar în porii zidirii se formează cristalele hidraţilor sărurilor, care în continuare apar pe suprafaţă. Formarea cristalelor de apă în mijlocul cărămizii se însoţeşte cu mărirea considerabilă a volumului, ce deseori duce la ruperea porilor cărămizii. Bucăţele cărămizii destruse din mijloc se scot în afară cu hidrocristale şi duc la distrugerea zidirii. În continuare în micro crăpăturile formate poate să pătrundă apa şi la îngheţare poate provoca distrugerea adăugătoare a cărămizii. Pojgiţele se pot forma nu numai în procesul producerii cărămizii, dar şi în procesul păstrării ei pe teren, la zidirea pereţilor, gardurilor şi la exploatarea construcţiilor.

Cauzele apariţiei pojgiţei sunt:

  • prezenţa sărurilor solubile în cărămidă;
  • păstrarea pe terene deschise fără apărare de umiditate;
  • folosirea în mortarul de construcţie a cimentului de portland cu zgură şi cu mare conţinut de săruri solubile;
  • folosirea plastificatorilor şi acceleratorilor diferiţi ce conţin săruri solubile;
  • folosirea la construcţii a amestecurilor anti geratice: potaşului, clorida calciului, nitriţi, nitraţi, etc.;
  • formarea sărurilor ca rezultat de coroziune chimică prin acţiunea reciprocă a materialului de construcţie şi a apei ploii, ce are reacţiune acidă;
  • ragerea capilară a apei din sol.
Pojgiţe pe zidire din parte de faţă, ce nu conţine săruri solubile în apă, se formează ca rezultat al despărţirii sărurilor solubile din mortare de construcţie, şi ca rezultat al coroziunii atmosferice, murdăriilor diferite de caracter biologic.

În oraşe mari sau pe lângă întreprinderi industriale şi lângă drumuri atmosfera murdară conţine gaze, ce la umiditatea ridicată formează substanţe dăunatoare, de exemplu, acid sulfuric, care în reacţie cu oxidele calciului din mortar formează var cristalic, care tot poate apărea în formă de pojgiţe pe suprafaţa zidirii.
Foarte tare la formarea pojgiţei influenţează tipul şi calitatea cimentului din componenţa mortarului.

Pentru prevenirea formării pojgiţei şi petelor pe suprafaţa zidirii de cărămidă şi pentru mărirea rezistenţei la ger se recomandă:

  • de a folosi cimenturi cu conţinutul oxizilor metalelor alcaline (Na20, K20) nu mai mult de 0,1%, şi de a folosi cimenturi hidrofobi şi ce se plastifică, ce pot micşora proporţia apei şi cimentului şi proprietatea mortarului la extragerea capilara. De exemplu, cimentul de tip PC500 fără amestec;
  • în calitate de umplutor la pregătirea mortarului de folosit năsip de cuarţ, ce nu conţine săruri solubile de sulfat şi nisip, care este obţinut ca rezultat de zdrobire rocei de munte, granitului, nisipului îndesat. De aceea nisipul de râu sau din carieră se recomandă de-l spălat cu apă riguros, pentru scoaterea amestecului organic şi lutului;
  • de a folosi în mortarul de construcţie amestecuri de plastificare, ce nu conţin săruri solubile în apă (nici într-un caz nu este voie de folosit adausuri pe baza mijloacelor de spălătorie, de exemplu: săpun, şampon, etc.);
  • de a limita viociunea mortarului (nu mai mult de 6 cm conform metodicei standarte), adică de a folosi un mortat dur (la apasarea şpaclului sub unghi de 45° mortarul, ce se află pe el, nu trebuie să lunece).Tipul mortarului după rezistenţa la ger se alege în limitele cărămizii pentru faţadă cu absorbţia apei a mortarului nu mai mult de 8 %;
  • nu trebuie de folosit în componenţa mortarurilor de construcţie în calitate de adause anti geratice nitrat natriu, potaş, sare, etc.;
  • nu trebuie de întins mortarul pe suprafaţa de faţadă a cărămizii;
  • de efectuat zidirea cu îmbinarea înfundată;
  • nu trebuie de permis atragerea capilară a apei din sol;
  • de asigurat amenajarea dispozitivelor pentru evacuarea apei, ţevelor, cozorocului şi pervazurilor;
  • de îndesat maximal îmbinările orizontale şi verticale ale zidirii;
  • este interzis de zidit în timpul ploii şi la temperaturi negative;
  • de păstrat zidirea proaspătă de precipitaţile atmosferice, acoperând-o cu peliculă de polietilenă, carton bitumat şi altele materialele. Pentru apărarea maximală a zidirii de cărămidă şi mărirea rezistenţei anti ger se folosesc mijloacele hidrofobe. Cu ajutorul acestei metode la prelucrarea cărămizii lichidul pătrunde în cărămidă la adâncime de până la 5 mm şi formează un strat hidrofob. După prelucrarea înfăţişarea exterioară a cărămizii nu se schimbă. Termenul de lucru a acestei acoperiri este de la 5 până la 10 ani. Acest procedeu împreună cu altele, ce se folosesc pentru protejarea cărămizii de pojgiţă, voi puteţi cumpara la întreprinderea noastră şi să obţineţi recomendări corespunzătoare pentru folosirea lor.
  • de folosit acoperirea de lac pentru beton „REMISIL”. Normele consumului: 80-100 g/m2. Se recomandă acoperirea în 2 straturi. În cazul apariţiei pojgiţei de sare pe suprafaţa zidirii de cărămidă este necesar de o spălat cu apa curată, de dat posibilitate să se usuce şi pe suprafaţa curată şi uscată de aplicat chimicatul numit mai sus. Acoperirea de lac formează un strat hidrofob şi izolator pentru apă, care apără faţa cărămizii de distrugere şi îmbunătăţeşte înfăţişare exterioară.